De ce culorile nu arată la fel pe diferite dispozitive?

În primul rând, vom vorbi despre teoria amestecării culorilor. Există două moduri de amestecare a culorilor. Unul este folosind lumină colorată, iar celălalt folosind coloranți. Figura 2a ilustrează utilizarea luminilor roșii, verzi și albastre pentru a amesteca culorile, iar Figura 2b ilustrează utilizarea coloranților cyan, magenta și galben. În Figura 2a, atunci când se adaugă împreună lumina roșie, verde şi albastră, veţi vedea lumină albă. Când adăugaţi lumini roşii şi verzi, veţi vedea lumină galbenă; iar dacă adăugaţi lumini roşii şi albastre, veţi vedea lumini magenta.

Când vorbim despre aceste scheme de culori, ne referim adesea la cyan, magenta şi galben (Figura 2b) ca „culori primare”, şi roşu, verde şi albastru (Figura 2a) ca „culori secundare”. Din moment ce culorile sunt create prin scăderea cantității de lumină reflectată, această metodă de amestecare a culorilor se numește „amestecare substractivă a culorilor”. În mod opus, dat fiind că albul poate fi creat prin adăugarea de lumini roșii, verzi și albastre, metoda se va numi „metodă de amestecare a culorilor aditivă”.

Diferenţa este că dacă vrem să utilizăm coloranţi sau cerneală pentru a crea culori prin „metoda aditivă”, trebuie să aplicăm coloranţii sau cerneala pe un substrat, cum ar fi hârtie sau pânză. Așa că culoarea albă din Figura 2b este albul hârtiei sau pânzei. Pe aceste suprafeţe, atunci când amestecaţi coloranţi cyan şi magenta, veţi vedea o culoare albastră; în timp ce amestecarea coloranților magenta și galben, va produce culoarea roșie. Când se amestecă toate trei: cyan, magenta şi galben, teoretic, veţi obţine negru.

Când reproducem imagini digital, cum ar fi afişarea imaginilor pe monitoare sau proiectoare, este deseori folosită metoda aditivă de amestecare a culorilor, aşa cum este ilustrat în Figura 3. Atunci când se reproduc imagini pe hârtie, cum ar fi utilizarea imprimantei pentru a imprima o imagine, se utilizează metoda substractivă de amestecare a culorilor, aşa după cum este ilustrat în Figura 4. Este uşor de observat că culorile secundare ale sistemelor de culoare aditive şi substractive sunt exact opusul. Aceeaşi idee se aplică şi pentru crearea de alb şi negru în ambele sisteme. Prin urmare, ne putem aștepta ca culorile create de monitoare sau proiectoare să fie diferite de culorile de pe un suport imprimat, datorită diferenței dintre metodele de amestecare a culorilor.

Al doilea motiv pentru care vedem schimbări în culorile produse pe diferite dispozitive se datorează variației producției în masă. Există diferite metode de a produce aceste culori. În Figura 5, vom explica folosind ca exemplu un monitor produs în mod obișnuit.

Figura 5 ilustrează principalele componente din interiorul unui panou de monitor. Există cel puțin 10 straturi diferite de componente pentru a crea o singură piesă de panou. Componentele principale care vor afecta în cea mai mare parte culorile sunt enumerate în ceea ce urmează:

1. Retroiluminare

2. Polarizator

3. Substrat TFT

4. Cristal lichid (LC)

5. Dispunere filtru de culori

6. Substrat filtru de culori

Din cauza materialelor și procesului de producție, sunt posibile ușoare variații în metodele de producție în masă pentru fiecare strat de componente. Variația este, de obicei, de aproximativ 5% pentru fiecare componentă pentru ca aceasta să fie produsă rapid și la un preț rezonabil. Să presupunem că reducem variația controlului calității la 2% pentru fiecare componentă utilizată. Cu 10 straturi de componente, variația panoului ar putea ajunge ușor până la 15% ~ 20%. Prin urmare, atunci când fabrica folosește panourile imediat, fără nicio reglare sau calibrare, culorile vor fi cu siguranță foarte diferite de la o unitate la alta. Acesta este cazul tipic pentru monitoare, proiectoare, televizoare și chiar imprimante.

Din acest articol, am aflat că există trei motive pentru care culorile arată diferit pe diferite dispozitive. Primul este pentru că fiecare producător are propria preferință privind balanța de culori. Al doilea motiv este că teoria fundamentală de amestecare a culorilor este diferită în medii diferite. Ultimul este variația producției în masă. Acum, că putem atribui câteva motive concrete pentru acest fenomen, în următorul articol vom discuta ce putem face pentru ca culorile să arate la fel pe diferite dispozitive.